Rea voință sau incompetență? Ce diferență este între urgența Podul Grant și urgența Planșeul Unirii?

725

De ce Podul Grant a fost considerat ca fiind un pericol public iminent și de ce în cazul Planșeului Unirii, Nicușor Dan ignoră avertismentele specialiștilor? Pentru Podul Grant a emis autorizație de construire în regim de urgență. Pentru Planșeul Unirii, refuză emiterea autorizației de construire în regim de urgență!

Podul Grant a fost inaugurat în anul 1982. Acum 42 de ani!

Planșeul Unirii a fost inaugurat în 1936. Adică, acum 88 de ani!

Citește și: Prefect: Urgenţa nu poate fi pusă la îndoială/Băluţă: De ce Podul Grant era pericol public în gradul IV şi planşeul, în stadiul V, nu este?

La fiecare șantier inaugurat în București, al Termoenergetica, pentru schimbarea țevilor, lucrări care creează un disconfort general oamenilor din respectiva zonă, Nicușor Dan nu uită să ne precizeze vechimea instalațiilor, gen vechi de 40 de ani, de 45 de ani, de 50 de ani șamd. Acum, un pod vechi de aproape 100 de ani, mâncat de apă și de rugină, este considerat a fi funcțional, în ciuda vechimii aproape seculare!

PODUL GRANT

Podul Grant este un pod pentru șosea și tramvai, cu o lungime de 1404 metri, cu o deschidere de 42 de metri, care traversează liniile de cale ferată ce pătrund spre Gara Basarab și Gara București Nord. Podul Grant, care trece peste un grup de căi ferate de 136 de metri lățime. A fost construit conform standardelor antiseismice stabilite după cutremurul din 1977. A fost aleasă o structură economică constructiv, cu grinzi precomprimate de beton, o tehnologie constructivă avansată, realizată cu resurse românești, la întreprinderea Granitul.

Lucrările au fost proiectate de IPTANA – S.A. în perioada 1979 – 1982 și au fost executate în aceeași perioadă de Centrala de Construcţii Cai Ferate.

În forma actuală, podul unește cartierul Crângași de Strada Turda, trecând (de la Vest la Est) pe deasupra căii Giulești, deasupra căii ferate spre Gara de Nord și deasupra căii Griviței. Podul are opt bretele de acces pentru cele două străzi care trec pe sub el. Pe pod circulă linia de tramvai 41, prima linie de metrou ușor din București.

PLANȘEUL UNIRII

Planșeul din Piața Unirii este, în fapt, un pod de beton cu lățimea de 32 de metri și lungimea de 360 de metri, care acoperă râul Dâmboviţa, în zona pieței cu același nume.

Acesta are rolul de a „dirija” râul pe sub pământ din fața Hanului lui Manuc, pe diagonala parcului și până la peretele pasajului subteran rutier. De acolo, râul iese din nou la suprafață, lângă Magazinul Unirii.

În numărul din 7 noiembrie 1936, cotidianul Viitorul titra că „în mai puțin de trei ani, Capitala a fost înzestrată cu o operă de utilitate publică ce poate servi drept model oricărei alte gospodăriri comunale”. Opera edilitară era creația primarului liberal Alexandru Donescu.

Peste planșeu a fost construit pasajul rutier Unirii și sub el, dar și sub Dâmbovița, au fost amenajate stațiile de metrou Unirii 1, Unirii 2 și pasajul pietonal dintre acestea.

În 2017, Administrația Străzilor din București a comandat expertizarea tuturor podurilor și pasajelor din Capitală. De planșeul Piața Unirii s-a ocupat o firmă din Iași.

Concluziile expertizei arătau, fără echivoc, ce au găsit specialiștii în subteran:

  • degradări multiple, cauzate de lipsa totală a lucrărilor de întreținere a planşeului, de umiditatea extremă cauzată de ridicarea permanentă a nivelului apei până la nivelul suprastructurii și pe baza absenței unor curenți de aer pe direcție longitudinală.
  • armături corodate, beton exfoliat, reduceri de secțiune, vegetație acvatică pe fața betonului și defecte la riglele cadrelor;
  • grinzi secundare (nervuri) demolate, zone, care se presupune că au fost refăcute în cofraj metalic nerecuperat și care sunt într-o stare avansată de coroziune;
  • grinzi secundare (nervuri) cu secțiune de rezistențā puternic afectată, console scurte la cadrele de rost distruse în întregime ca urmare a infiltrațiilor de apă în rosturi;
  • beton exfoliat, armături corodate și infiltrați locale în placa de beton a planşeului; defecte de execuție și lucrări executate necorespunzător, efectuate cu ocazia diverselor intervenți la planșeu;
  • degradări la partea carosabilă a străzilor de deasupra planşeului, guri de scurgere, borduri, trotuare pietonale și parapete.

Pentru rezolvare, experții propuneau două variante: consolidarea structurii existente sau reconstrucția totală a planșeului, adică un planșeu nou.

Devizele estimative se ridicau la 27,2 milioane de lei pentru consolidare, 26 de milioane de lei pentru un planșeu nou.

„Recomandăm ca lucrările de reabilitare și consolidare, aplicând oricare din soluțiile prezentate în cuprinsul expertizei, să înceapă cât mai curând posibil pentru a evita avansarea rapidă a degradărilor existente și un colaps nedorit al structurii sau a unor părți din aceasta”, spuneau experții acum 7 ani.

NICUȘOR DAN

În aceeași notă, în iulie 2023, Primarul General, Nicușor Dan, spunea: ,,Există în linii mari două variante – să se sape tot, să se ia planşeul, să se pună altul şi a doua – pe planşeul existent să se facă lucrări de susţinere. Din câte înţeleg eu, varianta spre care merge expertiza este cea în care se sapă tot şi se pune un planşeu nou”, a punctat primarul general al Capitalei.

El a estimat că lucrările vor dura un an şi jumătate – doi ani, iar intersecţia de la Unirii va fi blocată. ”Pasajul pe care îl avem acum la Unirii nu va fi funcţional (…) Va trebui să găsim nişte metode de ocolire. După ce o să avem expertiza o să facem (…) o evaluare a metodei de a devia traficul. (…) O să fie o mare problemă de trafic, dar e inevitabilă. Nu poţi să aştepţi până o să cadă planşeul”.

PODUL GRANT

Podul Grant a avut parte, de la inaugurare până în prezent, de mai multe lucrări de reparații, astfel:

Infrastructura pod principal – În perioada 2019-2020, au fost realizate unele lucrări de remediere, sumare.

În perioada 2019-2020, pe sensul Turda – Crângași, a fost refăcută integral calea rutieră (între culeele podului principal). Pe sensul reabilitat au fost schimbate bordurile.

În anii 1992 – 1994 au fost executate lucrări de reparaţie a căii pe pasaj.

În perioada 2019-2020, pe sensul Turda – Crângași, a fost refăcută integral calea de rulare a tramvaiului (între culeele podului principal)

În perioada 2019-2020 au fost executate o serie de remedieri la partea inferioară a suprastructurii constând în reparații cu mortare a zonelor fisurate.

În perioada 2019-2020, pe bretelele B, D și F, a fost refăcută integral calea rutieră (între podul principal și culeele bretelelor), într-o soluție care constă în: – cale rutieră în două straturi – protecție hidroizolație din mortar asfaltic – hidroizolație – beton de pantă – înlocuire dispozitive de rost Pe bretelele reabilitate au fost schimbate bordurile.

EXPERTIZA

În decembrie 2021, în mandatul lui Nicușor Dan, la solicitarea Administrației Străzilor București, ”Betarmex Drumuri, Poduri și Căi Ferate” a actualizat expertiza tehnică la ”Pasajul Denivelat Suprateran Pod Grant”.

Iar concluziile experților au încadrat starea Podului Grant, pe bucăți, la  clasa tehnică III corespunzătoare unei “STĂRI TEHNICE SATISFĂCĂTOARE”.

Iată pasaje din concluziile firmei care a expertizat obiectivul:

Breteaua A

Conform valorii obținute a indicelui total de stare tehnica (Ist = 45) stabilit în fisa de constatare anexata, Breteaua “A” se încadrează în clasa tehnica III corespunzătoare unei “STĂRI TEHNICE SATISFĂCĂTOARE: elementele constructive prezintă degradări vizibile, pe zone întinse, cu afectarea secțiunii transversale”. Masurile recomandate conform instrucțiunilor AND 522-2002, care țin seama de starea tehnica a podului stabilita la data expertizării, prevăd lucrări de reparații, reabilitări și consolidări.

Bretelele B, D

Conform valorii obținute a indicelui total de stare tehnica (Ist = 50) stabilit în fișa de constatare anexata, Bretelele “B, D” se încadrează în clasa tehnica III, corespunzătoare unei “STĂRI TEHNICE SATISFĂCĂTOARE: elementele constructive prezintă degradări vizibile, pe zone întinse, cu afectarea secțiunii transversale”.

Bretelele C, E

Conform valorii obținute a indicelui total de stare tehnica (Ist = 47) stabilit în fișa de constatare anexată, Bretelele “C, E” se încadrează în clasa tehnica III, corespunzătoare unei “STĂRI TEHNICE SATISFĂCĂTOARE: elementele constructive prezintă degradări vizibile, pe zone întinse, cu afectarea secțiunii transversale”. Măsurile recomandate conform instrucțiunilor AND 522-2002, care țin seama de starea tehnica a podului stabilită la data expertizării, prevăd lucrări de reparații, reabilitări și consolidări.

Bretea F

Conform valorii obținute a indicelui total de stare tehnică (Ist = 46) stabilit în fișa de constatare anexată, Breteaua “F” se încadrează în clasa tehnica III, corespunzătoare unei “STĂRI TEHNICE SATISFĂCĂTOARE: elementele constructive prezintă degradări vizibile, pe zone întinse, cu afectarea secțiunii transversale”. Măsurile recomandate conform instrucțiunilor AND 522-2002, care țin seama de starea tehnica a podului stabilita la data expertizării, prevăd lucrări de reparații, reabilitări și consolidări.

Singura mențiune la starea tehnică nesatisfăcătoare se referă abia la capitolul ”Pod principal”, unde se menționează: ”Conform valorii obținute a indicelui total de stare tehnica (Ist = 40) stabilit în fisa de constatare anexata, podul principal se încadrează în clasa tehnica IV, corespunzătoare unei “STĂRI TEHNICE NESATISFĂCĂTOARE: elementele constructive într-o stare avansata de degradare. Măsurile recomandate conform instrucțiunilor AND 522-2002, care țin seama de starea tehnică a podului, stabilită la data expertizării, prevăd lucrări de reabilitare și înlocuirea unor elemente”.

În plus, nicăieri, dar absolut nicăieri, în expertiza care a stat la baza autorizației emise de Nicușor Dan nu se precizează sintagma ”Pericol Public”, mai ales că, în general, la Podul Grant, toate bretelele se aflau în clasa tehnică III –  corespunzătoare unei “STĂRI TEHNICE SATISFĂCĂTOARE”

NICUȘOR DAN

Nicușor Dan așteaptă la 8 octombrie 2024 decizia definitivă a ICCJ în procesul cu ANI. Agenția Națională de Integritate  a constatat că Nicușor Dan, primarul general al Capitalei,  se face vinovat de mai multe fapte care încalcă legislația privind incompatibilitățile și conflictul de interese.

ANI a întocmit un raport în urma căruia reiese că primarul general Nicușor Dan a îndeplinit, în același timp, funcția de primar general al Bucureștiului, precum și pe cea de director general al mai multor servicii din subordinea sa, respectiv Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB), Centrul Cultural Expo Arte, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic și Administrația Străzilor București.

În ciuda raportului întocmit de ”Betarmex Drumuri, Poduri și Căi Ferate”, de către expertul Florian Burtescu, în baza contractului nr. 53/ 21.10.2021, în care se preciza clar că starea Podului Grant se încadrează, în general, în clasa tehnică III, Primarul General, Nicușor Dan, emite la data de 03.04.2023, la cererea Administrației Străzilor București (instituție care, conform ANI, a fost condusă de Nicușor Dan),  Autorizația De Construire nr. 109/30557, – în regim de urgență.

”Caracterul de urgență este dat de încadrarea podului principal în clasa stării tehnice IV (conform Raportului de expertiză tehnică a pasajului denivelat suprateran ”Pod Grant”), având lst=40, corespunzătoare unei ”STĂRI TEHNICE NESATISFĂCĂTOARE”, elementele constructive fiind într-o stare avansată de degradare” –  este explicația menționată pe autorizație, sub semnătura lui Nicușor Dan.

PLANȘEUL UNIRII

Specialiştii au intrat din nou în subteran, în luna august 2024, la doi ani de la ultima expertiză tehnică, pentru a verifica starea structurii de rezistenţă. Ultima expertiză în subteran a arătat că pericolul este iminent. Structura de rezistenţă nu mai suportă traficul, aşa că bucăţi mari din asfalt se pot surpa în orice moment. Ultimele imagini de sub planşeu arată clar pericolul de la piaţa Unirii, care e traversată zilnic de peste 60.000 de maşini. În subteran, armăturile sunt corodate de infiltraţii şi deformate iar unii piloni de susţinere au cedat complet.

”Cedarea sub trafic poate atrage după sine flexibilizarea până la rupere a plăcii de beton care susține traficul, cu consecințe incalculabile asupra siguranței circulației. De asemenea, și cu consecințe chiar mai mari, cedarea sub trafic a unor infrastructuri, fenomen care este deja amorsat, poate atrage colapsul general al structurii pe zonele în care infrastructurile au cedat. În consecință, părerea expertului tehnic este ca lucrările de reabilitare/consolidare/înlocuire trebuie începute de urgență”, a fost concluzia exprimată de către expertul tehnic, dr. ing. Mihai Ioan Predescu.

În caz contrar, vor trebui instituite restricţii de tonaj de cel mult 10 tone peste pasajul Unirii, dar şi restricţii de viteză de maximum 30 de kilometri pe oră.

NICUȘOR DAN

”Când eşti în categoria a patra nu eşti în pericol de prăbuşire”

”Nu sunt specialist în structuri de rezistenţă, dar în opinia mea nu există un risc la un cutremur normal de magnitudine 6. La cutremur de magnitudine 7 problemele vor fi mari, dar în special pe clădiri”

”La planșeul Unirii, deocamdată nu suntem în situația de pericol public. Bineînțeles că trebuie să intervenim și ne uităm cu seriozitate la problema asta. Însă, vrem să respectăm legea și avem așa de multe experiențe nefericite cu autorizații emise în regim de urgență în care proiectarea nu s-a făcut ca lumea, încât nu ne permitem, mai ales acolo unde trece și Dâmbovița, și caseta de sub Dâmbovița și metrou, să facem pe genunchi un proiect. Deci, în momentul în care Primăria Sectorului 4 vine cu avizele, o să dăm autorizația. Noi deja ne uităm pe avizele pe care ni le-au trimis și lucrăm în timp real cu ei, dar să vină cu toate avizele”

DANIEL BĂLUȚĂ, primar Sector 4

 „În acest moment, Sectorului 4 îi mai lipsesc 3 avize. Unul de la ALPAB, ai cărei reprezentanți ne-au comunicat faptul că eliberarea avizului nu este de competența lor și ne-au îndrumat către cabinetul Primarului General, adică spre instituția care ne solicitase avizul ALPAB. Fără acest aviz, pe care în mod evident nu-l putem obține, nu se poate elibera nici avizul Direcției de Mediu a Primăriei Capitalei. Mai mult, ne lipsește și avizul Comisiei Tehnice de Circulație, instituție aflată, de asemenea, în subordinea Primărei Municipiului București. Reprezentanții acestei comisii și-au motivat imposibilitatea eliberării avizului prin faptul că au rămas, în momentul de față, fără regulament de funcționare, lucru care înseamnă, de fapt, o desființare a acestei comisii” 

„Cât privește necesitatea și urgența lucrărilor de refacere a Planșeului, acestea au fost întărite chiar de Guvernul României, prin acordarea finanțării, în procedură de urgență”