Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859 s-a pus la cale în sectorul 4

2020

Unirea Principatelor Române a avut loc prin unirea statelor Moldova și Țara Românească sub numele de Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești. Procesul Unirii, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări, a cunoscut o etapă decisivă, care s-a dovedit a fi ireversibilă, prin alegerea colonelului moldovean Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.

Poate că puțini sunt aceia care cunosc faptul că înaintea alegerilor, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost găzduit pe Dealul Filaretului, plin de livezi, în vila Bosianu din Parcul Carol, ce face astăzi parte din ansamblul Observatorului Astronomic “Bosianu”, singura proprietate la acea vreme care îi putea garanta siguranța.

Citește și: Buget record la Sectorul 4! În 2023, primăria are la dispoziție 3,4 miliarde de lei!

Casa din Parcul Carol unde s-a pregătit în secret Unirea de la 1859 face parte astăzi din ansamblul Observatorului Astronomic Bosianu. Vara, clădirea este aproape invizibilã din cauza pãduricii care o ascunde vederii din toate pãrțile, însă imediat ce frunzișul copacilor începe să se rărească se poate admira Vila Bosianu, căci despre aceasta este vorba, în toată splendoarea ei.

Vila Bosianu este o casã de o valoare inestimabilã, din punct de vedere istoric, stiințific, estetic și turistic, care se mândrește cu peste 160 de ani de existențã plinã de însemnãtate.

Când Constantin Bosianu, marele jurist si om politic (fost director al Eforiei Școalelor, al Ministerului Justiției, fost Premier al României -1865 și Președinte al Senatului -1879) și-a îndreptat privirea cãtre sudul Capitalei, plin de livezi și vii la jumãtatea secolului XIX, plãnuind sã-și construiascã pe dealul Filaretului o casã pe sufletul sãu, nici mãcar nu bãnuia cã aceasta avea sã îndeplineascã un rol teribil de important în înfãptuirea Unirii Principatelor Romane.

Celebrul arhitect Luigi-Ludovic Lipizer a fost ales pentru realizarea construcției neogotice, înfrumusețând-o cu camere octogonale și detalii în formă de Steaua lui David la uși, un turn cu creneluri, iar la intrare cu o maiestuoasã scarã din piatrã, cu o porțiune mai înaltã în treapta de jos, pentru a veni în ajutorul doamnelor care se suiau în trãsură, sau domnilor care plecau cãlare.

În 1859, Vila Bosianu a devenit locul de tainã unde se sfãtuiau unioniștii. Aici s-au ținut întrunirile în care a fost hotãrâtã alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn și în Muntenia, dupã ce urma sã fie ales în Moldova.

Înaintea alegerilor din 24 ianuarie, însuși domnitorul Cuza a fost gãzduit în Vila Bosianu, singura care-i putea garanta siguranțã, atât prin turnul înalt de observație și prin trupele de arnãuți care înconjurau casa, cât mai ales datoritã încrederii de care se bucura proprietarul. Proprietar care a fost rãsplãtit dupã înscãunarea lui Cuza, Constantin Bosianu fiind numit judecãtor la Înalta Curte de Casație si Justiție, în 1862, vicepreședinte al Consiliului de Stat, în 1864, și presedinte la Departamentul de Interne, Agricultură şi Lucrări Publice, în 1865. Atunci Vila Bosianu a servit iarãși unui scop mai înalt decât cel care îi fusese prevãzut: de sediu al Consiliului de miniștri. Apoi, din 1871, aici se vor pune bazele unei  prestigioase publicații legislative românești, „Dreptul”.

Dupa moartea marelui jurist (martie 1882), doi alți oameni de seamã au influențat viitorul Vilei Bosianu. Fostul guvernator al BNR, Ion I. Câmpineanu, a cumpãrat terenul pe care se afla vila și l-a încredințat membrului corespondent al Academiei Române, Ștefan Hepites, pentru mutarea Institutului Meteorologic, care funcționa atunci la Herãstrãu. Pânã la construirea pavilioanelor speciale pentru Institutul Meteorologic, Casa Bosianu i-a servit drept sediu.

Vila Bosianu a suferit numeroase stricãciuni peste timp, în parte din cauza întreținerii defectuoase, în parte din cauza cutremurelor din 1940 si 1977. A fost totuși restauratã de arhitectul Octav Dimitriu în anul 1992, dar în prezent este una dintre casele boierești prea puțin cunoscute publicului. Vila Bosianu se poate vizita doar cu anumite ocazii si în anumite condiții, sau în tururi organizate de diverse asociații.