Unde se duc băncile din sectorul 4, când se duc?

945
banci

Trăim într-o Românie deja îmbătrânită, cu peste 3 milioane și jumătate de persoane trecute de 65 de ani, conform ultimelor date publicate de Institutul Național de Statistică.

Alte date, făcute publice în iunie anul trecut, cu ocazia zilei mondiale a persoanei, arată echivoc faptul că jumătate dintre seniorii noștri sunt de fapt singuri și-și duc bătrânețea de pe o zi pe alta.

În aceste condiții, este clar că mulți dintre ei, mai ales cei ce trăiesc la oraș, sunt obligați să-și chibzuiască pensiile în așa fel încât să aibă ce pune pe masă până când poștașul îi va vizita în luna următoare. Și cum ar putea face asta, dacă nu mergând cât mai des la piețele din cartier, de unde pot să-și cumpere câteva fire de lobodă și câteva fire de ceapă, din care să-și încropească o ciorbă. În mod evident, nu toți au piața la colțul blocului și „au îndrăzneala” de a ne cere nouă, ăstora ocupați și îngrijorați, să le cedăm locul în autobuz. Dacă ne mai și încurcă la coborâre cu vreun cărucior primit de la vreo promoție a vreunei farmacii, e vai de urechile și de frigiderul lor, pe care în mod clar, îl „umplem imediat cu carne”.

La întoarcere către casă, își vor propti cu siguranță oasele îmbătrânite de vreo bancă din stația de autobuz, ori de la marginea unui loc de joacă pentru copii. Așa e normal, să-și revină un pic în simțiri. Normal am zis? Da, cu siguranță! Normalitate care în sectorul 4 însă, nu mai există! Poate că e o stare provizorie, cât timp autoritatea locală reface străzi și trotuare, însă până atunci, bătrânii – masa cea mai numeroasă de votanți ai PSD-lui ce conduce și acest sector, se simt umiliți! N-au cum să înțeleagă de ce băncile de pe stradă le-au fost ridicate, de ce n-au unde să se mai așeze, de ce nu-și mai pot încărca sufletele triste cu energia copiilor de la locurile de joacă. Indiferent cât de des ar repeta primarul Daniel Băluță, doctorul stomatolog, ca așa se face și în țările civilizate – repari trotuarul și apoi montezi la loc băncile –  se vor întreba la nesfârșit: unde se duc băncile astea, când dispar urcate în remorca vreunui camion cu lumini galbene pe capotă?

Text de Mirona Popescu, locuitor al sectorului 4