Cu un București blocat de șantierele abndonate ale termoficării, cu traficul paralizat și cote-record de poluare, cu procese pierdute pierdute pe bandă rulantă și pagube de zeci de milioane de euro, Nicușor Dan dă încă o dată măsura interesului pentru naivii care l-au votat.
Ocupat cu propria campanie electorală, după realegerea la Primăria Capitalei, edilul general a dispărut din peisaj, ca să fie huiduit în diverse colțuri ale României.
Bilanțul matematicianului, absent timp de celor 5 ani în fruntea marelui oraș, este dezastruos după cum arată cifrele oficiale.
1. 100 de milioane de euro pagubă în buzunarele bucureștenilor. Cel puțin 3 „găuri negre” financiare a reușit personajul în timp-record. 60 de milioane de euro reprezintă „nota de plată” pe care STB e obligată să o plătească, prin decizie definitivă a judecătorilor, urmare a nesemnării contractului de achiziție pentru livrarea de tramvaie, confom licitației constatate legale de instanță. Mai mult, penalitățile pot ajunge la 300.000 de euro pe zi, urmare a refuzului lui Nicușor Dan de a asigura finanțarea necesară, așa cum decisese Consiliul General. Situația gravă riscă, astfel, să lase orașul fără transport public, pe lângă prejudiciul din buget. Într-o situație similară se află și fosta RADET, care tot prin hotărârea magistraților, are de recuperat 20 de milioane de euro de la Municipalitate, sumă reprezentând pierderile de pe rețeaua de distribuție a energiei termice, aceea pe care, încă din 2020, primarul promisese că o va reabilita în timp-record. În fine, din cele peste 200 de procese intentate PMB, pentru ca edilul să respecte legea și să supună Consiliului General documentațiile urbanistice finalizate, peste 60, având sentințe executorii, asigură încă vreo 10 milioane de euro pagube doar din amenzile primite de edil și achitate din banii contribuabililor. Asta separat de milioanele plătite pe avocați.
2. Sfidarea medicilor și pacienților. La ultima ședință a CGMB, forul deliberativ nu a putut aproba un proiect al Spitalului Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”, întrucât acestuia îi lipsea referatul de aprobare semnat de primar, blocându-se o investiție vitală pentru pacienții cu patologii oncologice cerebrale. Deși în ultima jumătate de an, unitatea medicală a înreprins demersuri pentru a argumenta necesitatea proiectului, acestea au rămas fără răspuns, iar cele câteva mii de bolnavi cu tumori cerebrale și spinale, care nu își permit tratamente exorbitante în străinătate, sunt lăsați în voia sorții. Precedentul există și la Institutul C.C. Iliescu, pentru care Nicușor Dan nu a aprobat o derogare de la PUZ Sector 2 – între timp constatat legal de instanță, pierzându-se o altă finanțare de milioane de euro prin PNRR.
3. Ignorarea primarilor de sector. De la situația Planșeului Unirii – o problemă gravă de siguranță publică, a cărei rezolvare a fost asumată de Daniel Băluță – și până la blocarea Parcului Liniei din Sectorul 6, pentru care Ciprian Ciucu așteaptă de un an de zile semnăturile și avizele de la Nicușor Dan, scenariul pare unul de teatrul absurdului. Revolta celorlalți edili de sector este la fel de justificată, aceștia depinzând de Primăria Capitalei pentru birocrația specifică propriilor proiecte. Iar dacă pentru lucrurile constructive nu există colaborare cu „independentul” care se visează președinte al României, acesta a plecat în campanie când Bucureștiul era sub zăpezi, lăsând toată munca în sarcina omologilor de la sectoare.
În orice țară civilizată, cu stat de drept – cum le place „reziștilor” să spună – șirul de abuzuri, dovezi de rea-voință și prejudicii uriașe ar fi alertat instituții abilitate să verifice și să oprească haosul. Totuși, cum România nu corespunde acestor criterii, rămâne de văzut dacă blestemul va continua să acționeze doar în marele oraș sau se va extinde și la nivel național, prin produsul electoral propus de gruparea sovieto-sorosistă. Până atunci, inexplicabilă rămâne sfidarea lui Nicușor Dan la adresa tuturor celor care, păcăliți, și-au pus încrederea în el.
(Acesta este un articol preluat de pe stiripesurse.ro)
