Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, și primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, s-au ciocnit recent pe tema lucrărilor de reabilitare a planșeului Pasajului Unirii. Această structură critică, aflată într-o stare avansată de degradare, ar putea avea consecințe grave pentru siguranța Capitalei, în cazul unui cutremur major.
Potrivit unui raport tehnic citat de Europa Liberă (publicație finanțată de Congresul SUA), o porțiune de aproximativ 40×30 de metri din planșeu prezintă semne de colaps iminent, iar o prăbușire ar bloca cursul Dâmboviței, riscând să inunde zona centrală a orașului și să avarieze infrastructura de metrou din zonă.
Cu toate acestea, în loc de o intervenție concertată, primarii celor două administrații s-au implicat într-o confruntare publică, marcată de intervenția forțelor de ordine.
Pe 14 octombrie, lucrările demarate de Primăria Sectorului 4 au fost întrerupte de Nicușor Dan, care a susținut că acestea nu dețin toate avizele necesare. Conflictul a escaladat rapid, culminând cu demolarea unui gard de protecție și o intervenție în forță din partea autorităților locale. Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a insistat că lucrările erau necesare pentru siguranța Capitalei, dar a recunoscut că unele avize, inclusiv de la Metrorex, nu erau încă obținute.
Problemele structurale ale planșeului
Construit în 1936 și reabilitat parțial în anii ’80, planșeul Pasajului Unirii a fost declarat într-o stare „nesatisfăcătoare” în 2017. Recent, expertizele tehnice au indicat o deteriorare avansată, punând în lumină fisurile și corodarea elementelor structurale. În opinia expertului tehnic Mihai Predescu, un colaps local ar putea avea efecte de domino, afectând atât rețeaua de canalizare, cât și galeriile de metrou.
În ciuda urgenței semnalate de raport, lucrările rămân blocate, iar finanțarea aprobată de Guvern, de 461 de milioane de lei, riscă să fie folosită ineficient în absența unui acord clar între Primăria Generală și Primăria Sectorului 4. Lucrarea are deja desemnat câștigătorul: asocierea de firme Erbașu-Bog Art și Concrete & Design Solution.
„În partea de intersecție cu pasajul subteran (bd Dimitrie Cantemir cu Spaiul Unirii) sunt două infrastructuri care sunt practic rupte, au semne de cedare chiar în zona de circulație. Dacă acele infrastructuri își continuă degradările, s-ar putea ajunge la lucruri foarte grave, cum ar fi un colaps. Din acest motiv, încadrarea tehnică ar putea intra în categoria a cincea (maximă, n.r.)”, a răspuns Predescu la întrebarea cum ar cataloga stadiul actual.
„Dacă va fi lăsat de izbeliște, cum a fost de exemplu de la prima expertiză (cea din 2017), e posibil să vină un seism cu magnitudine ceva mai mare și, atunci, fundațiile acelea care sunt cu semne destul de clare de degradări, să cedeze complet, caz în care planșeul din zona respectivă s-ar putea prăbuși în Dâmbovița. De aici poate să urmeze un efect de domino pentru că, sub deschiderea centrală a podului, pe sub ea, există caseta de ape reziduale a Dâmboviței. Dacă și la aceea se prăbușește planșeul de beton peste ea, s-ar putea să se degradeze și ea. În plus, căderea planșeului în apă înseamnă practic blocarea cursului Dâmboviței, care poate avea efecte destul de grave pentru că, bănuiesc, Dâmbovița poate fi reținută o vreme în amenajările din amonte, nu am idee cât de mult, și se poate ajunge la lucruri foarte, foarte grave”, a detaliat pentru Europa Liberă expertul tehnic, inginerul Mihai Predescu.
Printre infrastructurile care pot fi afectate se numără și linia de metrou Berceni-Pipera.„Metroul ar putea fi afectat în zona pasajului subteran, unde sunt galeriile respective (intersecția bd Dimitrie Cantemir cu Spaiul Unirii). Dacă este să cadă planșeul în Dâmbovița, e posibil să degradeze și pereul (strat de piatră care căptușește un taluz) respectiv, să degradeze și caseta de ape reziduale și să se infiltreze apa, să ajungă la galeriile de metrou. E posibil”, susține expertul tehnic.
Expertul Predescu a recomandat, ca măsuri de precauție, limitarea vitezei la 30 km/h și interzicerea traficului greu, măsuri pe care Primăria Capitalei urmează să le discute în Comisia de Circulație, dar pe care nu le poate transpune în privința transportului în comun, autobuzele având fiecrae o greutate de peste 10 tone.