Cea mai lungă eclipsă totală de lună a secolului 21 va fi vizibilă din România în seara de vineri

739

Eclipsa totală de Lună care va avea loc în această seară este cea mai lungă din acest secol, cu o durată totală de 103 minute, şi va putea fi urmărită cu ochiul liber, nefiind nevoie de ochelari speciali, ca în cazul uneia de Soare.

Fenomenul astral va fi putea fi observat de pe aproape întreg teritoriul Europei (inclusiv România), Asiei, Africii, Americii de Sud şi Orientului Mijlociu. În schimb, ea nu va putea fi văzută din Statele Unite ale Americii şi nici din Canada. În ceea ce priveşte România, fenomenul astronomic va avea loc în intervalul orar 20.14 – 02.29, dar în primele minute Luna se va afla sub orizont.

La Bucureşti, Luna va răsări abia la 20.37. Drumul Lunii către eclipsa totală începe atunci când ea intră în penumbra Pământului, moment în care partea sa stângă, aşa cum este vizibilă din România, va începe să se întunece. După răsăritul Lunii, intrarea în umbră a acesteia va începe la 21.24, oră de la care se va putea vedea cum marginea stângă a satelitului va deveni mai puţin strălucitoare decât restul discului.

Cel mai important moment se va produce la ora 23.22, atunci când Luna se va afla în mijlocul conului de umbră, fiind complet acoperită de planeta noastră. La ora 00.13, Luna va începe să iasă din umbră, totalitatea luând sfârşit, iar, la 01.19, satelitul va ieşi complet din umbră, fiind mai deschis la culoare, probabil gălbui în partea din dreapta jos a discului. Dacă va fi senin, la Bucureşti, eclipsa poate fi urmărită şi de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“, care va fi deschis publicului în intervalul orar 21.00 – 03.00.

Citește și: “Love4bike” eveniment dedicat bicicliștilor, în Parcul Tineretului din Sectorul 4

De ce va fi Luna roşie?

În punctul de maxim al eclipsei şi în momentele din apropierea acestuia, satelitul va căpăta o culoare roşiatică, aproape ca de sânge, ceea ce i-a atras şi porecla de „Luna sângerie“. În timpul eclipselor totale, în loc să se întunece complet, Luna capătă o culoare roşu-închis sau brun-roşcat deoarece, atunci când planeta noastră se interpune între ea şi Soare, razele acestuia sunt refractate de atmosfera Pământului. Mai exact, deşi majoritatea razelor venite de la Soare sunt blocate de Pământ, o mică parte dintre acestea se „curbează“ peste orizontul terestru şi, străbătând atmosfera Terrei, ajung, totuşi, pe Lună. Datorită compoziţiei sale unice, dintr-un amestec de azot şi oxigen, atmosfera terestră absoarbe şi disipă razele luminoase cu lungime de undă mai mică, din zona albastru-verde a spectrului (de aceea ziua vedem cerul albastru), lăsând să treacă razele cu lungime de undă mai mare, din capătul roşu al spectrului.

De ce e cea mai lungă eclipsă de Lună din acest secol?

În teorie, o eclipsă totală de Lună nu poate dura mai mult de o 107 minute, din considerente de legi ale fizicii. La o durată a faze de totalitate de 103 minute, fenomenul astronomic la care vom asista vineri seară va fi cel mai lung de acest gen din secolul 21, însă la diferenţă mică de eclipsele din 26 iunie 2029 şi 7 iulie 2047, care vor avea totalităţi cu durata de 102 minute. Durata unei eclipse totale de Lună este dată de deplasarea satelitului prin umbra Pământului, şi de poziţia acestuia pe orbită în acel moment, iar criteriile sunt destul de simple. Cu cât Luna trece mai aproape de axul conului de umbră proiectat de Pământ, cu atât eclipsa va avea o durată mai mare. În cazul eclipselor totale, cum este cea de mâine seară, Luna trece prin axul acestui con. În plus, poziţia actuală a Lunii pe orbită – la apogeu – este cea mai îndepărtată de planeta noastră, ceea ce face ca traversarea conului de umbră să dureze mai mult, lungind eclipsa.

Şi Marte intră în „jocul ceresc“ Un alt amănunt extrem de interesant legat de acest fenomen astronomic atât de rar este coincidenţa dată de apropierea vecinului Pământului, şi anume „Planeta Roşie“. Marte se va afla la cea mai mică distanţă faţă de planeta noastră din ultimii 15 ani, ceea ce îl va face să pară de 10 ori mai luminos, iar faptul că proximitatea ei coincide cu eclipsa totală de Lună este şi mai intrigant. Pe lângă roşeaţa Lunii, care va putea fi observată extrem de clar, cei interesaţi de eclipsă pot urmări şi un punct mic, de culoare oranj, care se va deplasa pe bolta cerească. Planeta Marte se va afla la o distanţă de „doar“ 57,7 milioane de kilometri de Pământ şi va fi vizibilă cu ochiul liber, diferenţiindu-se în mod clar de celelalte stele de pe cer.