Capitala pierde 3,45 miliarde de euro până în 2026. Blocarea PUG a impactat PIB-ul și a lăsat tinerii fără locuințe

3560

Primarul Capitalei a semnat la început de an, cu reprezentanții Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București, actul adițional pentru realizarea Planului Urbanistic General. Un pas așteptat de ani de zile, amânat inexplicabil de mai multe ori de către edil, în detrimentul orașului și al bucureștenilor.

Rămâne de văzut dacă lucrurile vor evolua, de data aceasta, așa cum se afirmă oficial sau dacă nu e doar o altă manevră politică.

Citește și: Metroul SA a câștigat contractul pentru proiectarea liniei de tramvai care va străbate Piața Unirii și a liniei de 10 kilometri peste Dâmbovița între Berceni și Pantelimon

Temerile sunt justificate de modul în care a acționat Primăria Generală în actualul mandat. În urmă cu doi ani, când au fost suspendate PUZ-urile de sector, Nicușor Dan promitea că va finaliza Planul Urbanistic General. Cu alte cuvinte, azi ar fi trebuit să avem un plan nou-nouț, ceea ce, evident, nu s-a întâmplat. Avem în schimb o nouă promisiune, aceea că PUG-ul va fi gata peste alți doi ani.

Astfel, trec patru – cinci ani, timp în care Capitala bate pasul pe loc pentru că investitorii nu se aventurează să evolueze într-un climat atât de impredictibil.

În 2021, Nicușor Dan propunea relocarea banilor pentru PUG

De ce este privită cu reticență actuala ieșire la rampă a primarului pe tema PUG? Pentru că acum peste un an, în decembrie 2021, acesta propunea Consiliului General realocarea banilor destinați redactării PUG. Cele 5 milioane de lei alocate acestui proiect erau deturnate de primar către alte destinații, fără explicație, în timp ce la nivel oficial susținea sus și tare că proiectul PUG avansează. Consilierii au sesizat manevra și au cerut printr-un amendament ca destinația banilor să nu fie schimbată.

BREC: Suspendarea PUZ-urilor, efecte negative pentru fiecare bucureștean

Bucharest Real Estate Club (BREC) reunește jucători prestigioși din real-estate, mari companii românești și străine care au investit de-a lungul timpului masiv în proiectele care au dat un suflu nou Capitalei.

“Semnarea actului adițional cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu pentru realizarea Planului Urbanistic General al Bucureştiului este un prim pas pentru deblocarea Capitalei”, susține Despina Ponomarenco, președintele BREC.

“Ne exprimăm speranța că lucrurile vor evolua constructiv, iar primarul va înțelege nevoia unui dialog constructiv și a unei implicări reale pentru a debloca situația existentă și pentru a face ca lucrurile să se miște în direcția bună. Am afirmat în repetate rânduri că blocajul urbanistic generat de suspendarea PUZ-urilor are efecte negative greu de cuantificat, pe care le va resimți fiecare bucureștean. Clarificarea cadrului legislativ, predictibilitatea sunt esențiale pentru atragerea investitorilor de calibru în oraș, investitori care vor contribui la dezvoltarea sustenabilă a Bucureștiului”, a afirmat președintele BREC.

Un lucru este limpede. Bucureștiul a stagnat, din punct de vedere urbanistic, în ultimii doi ani, iar perspectivele rămân incerte.

Iancu Guda: Capitala, cu 70% sub potențialul de dezvoltare

Experții atrag atenția că Bucureștiul, care generează 30% din PIB al țării, nu și-a atins nici 30% din potențialul de dezvoltare. Blocajul urbanistic produce efecte negative în lanț. Contribuția Capitalei la PIB-ul național a scăzut cu 2,4% din 2019 până în 2022, pierderile pentru veniturile fiscale până în 2026 fiind estimate la 3,45 miliarde de euro, potrivit unui studiu de impact efectuat recent de analistul financiar Iancu Guda.