Bombă în Sectorul 4! Consilier local, mafiot imobiliar! Proteja rețeaua care voia să pună mâna pe terenurile de la piața sudului

5158

O investigație jurnalistică publicată astăzi, 1 august, de ziarul „Cetățeanul”, dezvăluie modul în care „băieții deștepți” au pus mâna pe mai multe imobile din zona Big Berceni și le-au ocupat, ani la rând, fără să dețină vreun act de proprietate asupra respectivelor spații comerciale.

Cum s-a putut așa ceva? Cum se face că nimeni nu a „mirosit” intențiile dubioase ale așa-zișilor afaceriști? Ei bine, răspunsul îl oferă tot publicația menționată mai sus: aceștia ar fi avut susținere din partea unui „consilier ales” în cadrul Consiliului Local Sector 4, Vasile Negrilă, personaj ce se recomandă deja ca fiind candidat la alegerile de anul viitor, pentru fotoliul de primar al sectorului 4.

Citiți mai jos întreaga poveste documentată de cetateanul.net:

Niște băieți deștepți din Piața Sudului au ocupat ani de zile un imobil al statului, clădirea „Moroj – Areej”, vecină cu celebrul BIG Berceni. după care s-au dus să se intabuleze la Cartea Funciară drept proprietari. Ei s-au pretins, poate unii s-au și crezut (!?!) proprietari pe spațiile din clădirea cu vad comercial uriaș. Mai mult, unii dintre ei au obținut și rol fiscal să plătească impozite ca și cum ar fi fost proprietari de drept.

Citește și: Primarul Daniel Băluță – răspuns la propunerile USR referitoare la reconfigurarea administrativă a Bucureștiului

Terenurile statului din Piața Sudului – care a intrat recent într-un amplu proces de modernizare, au atras ca un magnet tot felul de afaceriști, mai mult sau mai puțin cunoscuți. Vadul comercial este atât de bun încât aceștia au încercat să pună mâna pe terenurile din piață, asupra cărora nu aveau niciun drept.

Haiducia de lângă BIG Berceni

Când Primăria Sectorului 4 a demarat proiectul de modernizare a zonei, le-a cerut „proprietarilor” care ocupau spațiile comerciale din clădirea „Moroj Areej” să o modernizeze pentru a se încadra în viitorul aspect al Pieței Sudului. Atunci conducerea Primăriei a descoperit că cei care se dădeau drept proprietari nu ar avea acte în regulă.

Când au simțit că ar putea fi prinși cu mâța-n sac, unii dintre ei au dat fuga la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară București, încercând să-și „scoată” acte legale pentru spațiile ocupate. Nu au reușit, toate solicitările fiind respinse la Cadastru pentru că nimeni dintre ei nu a făcut dovada proprietății, au spus oficialii de la OCPI.

Verificările Primăriei Sectorului 4 au arătat că atât clădirea Moroj Areej cât și terenul de sub aceasta sunt proprietate publică a Municipiului București. Mai mult, o expertiză structurală a clădirii a arătat că aceasta se putea prăbuși la un eventual cutremur, fiind încadrată cu grad de risc seismic 1.

În această situație, primarul Daniel Băluță a decis demolarea imobilului proprietate publică și includerea terenului aferent clădirii în procesul de modernizare a Pieței Sudului.

Amplul proiect de modernizare a zonei Piața Sudului cuprinde construcția unei noi piețe agro-alimentare, a unei parcări P+2 precum și lucrări de modernizare a infrastructurii rutiere, de fluidizare a traficului, de regenerare urbană. Totodată, va fi amenajat un parc chiar în „inima” Sectorului 4, în zona delimitată de Strada Nițu Vasile (în vest), de Șoseaua Olteniței și de Șoseaua Berceni (în est) și de Complexul agro-alimentar Big Berceni (în sud).

Primăria Sectorului 4 a precizat că doar în situația în care comercianții care au ocupat spații în Piața Sudului vor face dovada proprietății în instanțele judecărești  vor primi despăgubirile legale cuvenite.

Până acum nimeni nu a acționat în instanță Primăria, deși unii dintre aceștia afirmă că o vor face. Să vedem cu ce acte…

Mezelarul Priceputu, profitor sau tras pe sfoară?

Cel mai vocal dintre așa-zișii proprietari este Gheorghe Constantinescu, zis și „Priceputu”, după fabrica de mezeluri pe care o patronează, despre care se vorbește că ar fi un protejat al consilierului local din Sectorul 4 Vasile Negrilă.

Firma Agrexcom ’94 SRL,  administrată de Constantinescu, afirmă că este proprietar pe un spațiu din clădire și pe o cotă indiviză de teren în baza unui dubios contract de vânzare-cumpărare încheiat în decembrie 1998 cu Fortuna SA, societate desprinsă din fosta întreprindere de legume și fructe de pe vremea lui Ceaușescu.

Documentul ridică însă multe semne de întrebare. Inițial, la sfârșitul lunii septembrie 1998, Gheorghe Constantinescu, alias „Priceputu”, a semnat cu Fortuna un contract de leasing imobiliar, pe o perioadă de un an. După nici două luni, același Priceputu s-a grăbit să semneze un contract de vânzare-cumpărare pe spațiul respectiv, achitând în avans, spune el, toate ratele de leasing.

Astfel că așa-zisa vânzare a fost parafată pentru ridicola sumă de 200.000 de lei vechi, plus TVA (valoarea reziduală), adică mai puțin de 25 de dolari la vremea respectivă.

Terenul din Piața Sudului a fost din totdeauna al statului

Cât despre teren, acesta nu s-a aflat niciodată în proprietate privată, nici a Fortuna SA, nici a altei societăți. De altfel, în contractul semnat în 1998, „vânzătorul” preciza că terenul aferent construcției va fi vândut, prin negociere directă, „cumpărătorului” după ce Fortuna SA va obține titlul de proprietate asupra sa. Evident că totul a fost o șmecherie. Între timp, Fortuna SA s-a privatizat, iar noii acționari se delimitează de „ingineriile” făcute de foștii șefi ai societății de pe vremea când aceasta era controlată de stat.

Adrian Ionescu, actualul director general al Fortuna SA, recunoaște că terenul a fost dintotdeauna al statului. Întrebat dacă Fortuna va face demersuri pentru obținerea titlului de proprietate, așa cum s-a angajat prin contractul cu Agrexcom, Ionescu a lăsat să se înțeleagă că nu are cum. Cu alte cuvinte, Agrexcom s-a ales cu o mică țeapă.

„Noi am vândut doar activul care era al nostru, adică clădirea. Terenul l-am avut doar în folosință, nu a fost niciodată al nostru, a fost din totdeauna al statului. Noi nu am făcut niciun demers să intrăm în posesia lui, pentru că este al statului. Noi am vândut doar activul. Da, este trecut în contract că ne obligăm să facem demersuri pentru obținerea titlului de proprietate, dar nu e trecut niciun termen”, a declarat, pentru ziarul Cetățeanul, Adrian Ionescu.

De altfel, într-o adresă semnată de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) se arată că activul din str. Nițu Vasile nr. 1 (Piața Sudului) nu făcea parte din patrimoniul Fortuna SA la momentul privatizării.

Explicațiile lui Priceputu

Gheorghe Constantinescu (foto) susține că este cumpărător de bună credință, iar demersurile pe care le-a făcut la Cartea Funciară sunt în baza contractului de vânzare-cumpărare.

„Noi suntem proprietari, am cumpărat spațiul de la Fortuna SA. Cei de la primărie ne-au invocat că nu avem acte pe teren. Am făcut demersuri la primărie să ne dea terenul, dar toți dădeau din umeri. Terenul nu ne-a fost vândut, trebuia ca Fortuna să obțină mai întâi titlul de proprietate. Ultimul răspuns de la ei, că fac demersuri pentru asta, datează din 2003. Nu puteam să facem cadastru numai pe clădire, fără teren”, a declarat Priceputu pentru ziarul Cetățeanul.

Gheorghe Constantinescu se încurcă apoi în explicații și face confuzii grave, susținând că plata pentru spațiul comercial cumpărat de la Foruna SA ar fi fost făcută direct la FPS, ceea ce evident este eronat

Nouă nu ne-a vândut Fortuna SA, ci Fondul Proprietății de Stat, pentru că banii se duceau la stat. Când am cumpărat, pe procesul-verbal de predare-primire a spațiului a semnat și un reprezentant al FPS, care era proprietar. Statul era proprietar, nu Fortuna, este explicația neverosimilă a fabricantului de mezeluri.

Priceputu amenință că va da Primăria Sectorului 4 în judecată, pentru că l-ar fi demolat ilegal. Numai că în actele cadastrale se scrie negru pe alb că proprietarul imobilului, clădire + teren, este Municipiul București, iar administrator Consiliul local al Sectorului 4.

Acum 6 luni, ne-au chemat la primărie să ne anunțe că se modernizează piața – ne fac un culoar de trecere, ca să nu închidem. După o săptămână, au trimis Poliția Locală și ne-a amendat pentru că nu mai aveam aviz de funcționare. Dar tot ei au refuzat să ne mai dea. (…) Suntem mai mulți proprietari în aceeași situație. Acum, după demolare, ne-au scos și de pe rolul fiscal. Am rămas uimiți. O să dăm în judecată Primăria”, a mai spus Gheorghe Constantinescu.

Miliardar din pariuri sportive, proprietar pe hârtie în Piața Sudului

Alt „proprietar”, aceeași situație. Piteșteanul Dan Vraciu, care are afaceri cu pariuri sportive, a pretins că este proprietar al unui spațiu comercial din Piața Sudului.

El a intrat în atenția presei după ce numele său a fost vehiculat în cunoscutul dosar de corupţie „Trofeul Calităţii”. Presa a relatat că una dintre societățile controlate de Vraciu, Neodesign, ar fi contribuit la campania electorală a fostului premier Adrian Năstase.

Și Dan Vraciu s-a grăbit să-și „pună la punct” documentele la Cartea Funciară atunci când Primăria Sectorului 4 s-a interesat de imobil.

El a prezentat la Cadastru un contract de leasing imobiliar, din data de 31 decembrie 1999, încheiat de SC Camdor Darius SRL Pitești, al cărui reprezentant era Vraciu, nu tot cu Fortuna SA, ci cu Concordia – Alimentara 4.

Obiectul contractului îl reprezenta „unitatea 262 imobil clădire cu destinație spațiu comercial, cu suprafață utilă de 384,94 mp”. Imobilul, care avea și un teren în cotă indiviză în suprafață de 79.27 mp, fusese însă cedat încă din 1996 de Concordia SA către o altă societate controlată de stat – Berceni SA, care a obținut ulterior și un titlu de proprietate.

Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară București a respins cererea de intabulare depusă de Vraciu, deoarece „Unitatea 262” figurează intabulată având un alt proprietar: Municipiul București.

„Din actele prezentate nu rezultă identificarea imobilului ce se cere a fi intabulat, cartea funciară indicată este de tip condominiu (clădire cu mai multe spații comerciale) iar petentul nu prezintă și o documentație cadastrală în vederea înființării cărții funciare individuale, precum și faptul că unitatea 262 figurează intabulată având un alt proprietar. (…) Dispune: respingerea cererii cu privire la imobilul cu nr. cadastral 218916, înscris în cartea funciară 21896 UAT București Sectorul 4, având proprietar Municipiul București în cotă de 1/1, se arată în Încheierea de respingere nr. 40287/04.07.2019.

Nici Vel Pitar nu a făcut dovada dreptului de proprietate

Tot la „Unitatea 262” și terenul aferent râvnește și firma VP Magassin, divizia de retail a cunoscutei companii de panificație Vel Pitar, care ar fi preluat spațiul de la Berceni SA.

VP Magassin a încercat să intabuleze dreptului de proprietate asupra „imobilului compus din spațiu comercial de 109,88 mp, cu teren aferent în cotă indiviză de 79,27 mp, din str. Nițu Vasile, nr. 1B”.

OCPI București Sectorul 4 i-a respins cererea, arătând că nu poate face dovada proprietății, cel puțin asupra construcției.

S-a constat că pentru construcție nu s-au depus acte justificative de proprietate, ci doar pentru cota indiviză aferentă de teren. S-a emis un referat de piedici, prin care se solicită depunerea în copie legalizată a Protocolului de predare-primire nr. 6090/1995 a Procesului verbal de preluare de la SC Concordia SA”, se arată în Încheiere de respingere nr. 19238/09.10.2012.

Cazul Moroj Areej promite o urmare – în Justiție, pentru dovedirea proprietății și/sau la Parchet pentru falsuri și infracțiuni la adresa proprietății publice. Este un caz asupra căruia vom reveni și care se regăsește, cu siguranță, și în alte localități din țară. Pretutindeni unde „agerimea băieților deștepți” întâlnește indolența sau corupția funcționarului public.